Femicidul în România: de ce e nevoie de o lege specifică?

Zeci de femei au fost ucise în România în 2025, de parteneri sau de foști parteneri. Senatul a votat recent legea privind combaterea femicidului. Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterilor și votului în Camera Deputaților, for decizional. Cum este definit femicidul? De ce este nevoie de o lege privind femicidul și nu era suficientă legea care vizează omorul, în general? Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat? Cum schimbăm mentalitățile, cum explicăm că nimic nu justifică violența de gen, cu atît mai puțin femicidul? Am întrebat-o pe activista feministă Andreea Bragă, de la Centrul FILIA.

Andreea Bragă: „Crima comisă împotriva unei femei pentru că este femeie – asta este definiția cea mai simplă a femicidului. Este o recunoaștere pentru prima dată în legislația românească a acestui concept. Asta ne oferă un prim pas pentru a putea înțelege un pic mai bine cauzele, fenomenul per ansamblu și pentru a putea adopta măsurile potrivite în ideea de a preveni. Ceea ce ne dorim prin această lege este ca statul român să-și asume niște măsuri în primul rînd de prevenire a femicidului și a violențelor care îl preced.”

Ce prevede propunerea legislativă votată de Senat?
Andreea Bragă: „Este un proiect complex, structurat în mai multe părți. O bună parte din secțiunea civilă, să-i spunem așa, urmărește, pe de o parte, recunoașterea fenomenului de femicid, definiția femicidului, așa cum există și în alte state, adică o conceptualizare. Și, pe de altă parte, ceea ce este foarte important, instrumente de colectare detaliată a datelor privind violența împotriva femeilor și violența de gen, în general. Dar și introducerea unor modalități de evaluare a riscului, atît la nivelul parchetelor, pentru ca acestea să înțeleagă fenomenul complex al violenței domestice și să poată lua măsuri de protecție mult mai devreme. Nu în ultimul rînd, există și o componentă legată de educație, adică introducerea egalității de gen în sistemul public de învățămînt, pentru ca tinerii să învețe cît mai devreme despre aceste valori, despre ce înseamnă parteneriatul, ce înseamnă relații sănătoase. Iar apoi urmează modificări ale codului penal, care prevăd circumstanțieri în cazul omorului calificat, care recunosc gravitatea faptelor de omor comise în situații de control și dominare, la începerea sau încheierea unei relații, forțarea începerii unei relații, cît și în situaţii motivate de ură bazată pe gen, orientare sexuală, religie și așa mai departe. În afară de asta, proiectul de lege urmărește și eliminarea plîngerii prealabile pentru infracțiune de viol și agresiune sexuală, în varianta tip. În acest moment, pentru aceste infracțiuni, este nevoie ca o supraviețuitoare a violenței sexuale să înregistreze o plîngere prealabilă într-un termen de trei luni de la săvîrșirea faptei, deși aceste infracțiuni au fost făcute imprescriptibile, în urmă cu cîțiva ani. De multe ori, supraviețuitoarele violenței, care trec printr-o astfel de traumă sexuală, nu sînt pregătite într-un termen atît de scurt, de multe ori disociază ceea ce au trăit, au nevoie de terapie sau au nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a accepta ceea ce au trăit și pentru a fi pregătite să ceară ajutorul autorităților sau să denunțe agresorul. (...) Și mai sînt elemente legate de modificări care vizează permiterea procurorilor să înceapă cercetarea din oficiu atunci cînd există infracțiuni din sfera violenței domestice, care sînt considerate mai ușoare, dar care, luate împreună, îți arată acel risc ridicat în care ar trebui să intervii cu niște măsuri de protecție mult mai devreme pe parcursul urmăririi penale.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural