Umbrela nucleară a Franței: ce ar însemna pentru Europa și pentru România? - o discuție cu Claudiu Degeratu

Într-un context geopolitic complicat, marcat de incertitudini – mai ales în relație cu Statele Unite ale Americii – președintele francez a lansat o reflecție la nivel european cu privire la disuasiunea nucleară. Emmanuel Macron a făcut o propunere de cooperare nucleară pentru Germania și a invitat mai multe state, inclusiv România, la discuții despre extinderea umbrelei nucleare a Franței. Cum ar funcționa, politic, și mai ales tehnic o astfel de umbrelă nucleară? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.

Claudiu Degeratu: „Se trece de la conceptul de descurajare pentru teritoriul național francez. Viziunea președintelui Franței este de a extinde ideea de descurajare spre un concept de descurajare avansată, folosind întreg spațiul euroatlantic. Pentru că noile generații de rachete hipersonice sînt mult mai performante faţă de cele de acum 30 de ani, față de rachetele sovietice dinainte de 1989, parcurg distanța mult mai rapid și dacă vizează o țintă pe teritoriul francez, atunci trebuie să fii pre-poziționat avansat în altă țară pentru a anticipa, în momentul lansării acestor rachete hipersonice. Altfel, neavînd această pre-poziționare avansată, nu poți să reacționezi la timp. Franța vrea să dezvolte o nouă tehnologie de rachete și un alt sistem de monitorizare a amenințărilor nucleare, dar în același timp are nevoie și de spațiu, geografic vorbind, să poziționeze o nouă tehnologie de capabilități nucleare împreună cu aliații în anumite zone strategice pentru a preîntîmpina. Așa cum apărarea Statelor Unite se face și prin scutul de la Deveselu, deci la mii de kilometri de teritoriul american, pentru că trebuie să acopere acest decalaj de viteză, care este mult îmbunătățit la o rachetă hipersonică. (...) Umbrela nucleară americană s-a dezvoltat de la început, din timpul Războiului Rece, împreună cu un sistem de garanții pentru țările aliate. Deci, descurajarea nucleară și descurajarea convențională NATO, împreună, erau un izvor de garanții de securitate pentru toate statele membre. Nu același lucru se are în vedere în acest moment de către Franța. Franța vrea să mărească capacitatea Franței de a descuraja Federația Rusă, ceea ce este și în avantajul nostru.” 

Ce ar trebui să răspundă țara noastră la invitaţia de a participa la discuţiile despre umbrela nucleară franceză?
Claudiu Degeratu: „Ţara noastră va merge pe calea dialogului, în sensul în care va schimba, cu siguranță, o serie întreagă de puncte de vedere, în calitate, în special, de partener strategic al Franței. Deci, cadrul este pregătit. România nu se va opune unui dialog francez cu alți aliați. Asta este foarte clar. În același timp, România, într-adevăr, trebuie să își definească poziția ca țară aliată nenucleară. Noi, în cadrul NATO, spunem că nu producem, nu stocăm, nu vom folosi arme nucleare, dar participăm la tot procesul de planificare strategică nucleară, adică avem acces la informații și ne exprimăm poziția vis-a-vis de amenințări, de starea de securitate a alianței. Același lucru se va întîmpla și în format bilateral româno-francez. Putem să imaginăm, din acest moment, faptul că România, cu siguranță, va avea un schimb constant, și profesional și politic, în materie de stare a securității, mai ales pe flancul estic. Franța se bazează pe noi, cel puțin pentru această zonă a regiunii extinse a Mării Negre, ca să participăm la această evaluare și planificare nucleară, pentru că ea nu înseamnă că trebuie neapărat să ai arme nucleare, ci trebuie să participi la partea de evaluare, de identificare a unor posibile riscuri, de identificare a unor stări de criză și așa mai departe. Acest lucru mărește și solidaritatea noastră și, în același timp, sporește și încrederea aliaților, mai ales în relația bilaterală.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural