Cosmin Ciotloș despre tăierea sporurilor pentru doctorat: „o lipsă de respect față de niște domenii care se hrănesc din respect”

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede, între altele, diminuarea sporului pentru titlul științific de doctor de la 950 la 500 de lei brut lunar. Suma li se acordă numai celor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul și au în fișa postului atribuții obiective și cuantificabile care permit verificarea lunară a modului în care activitatea este valorificată suplimentar. Invitat: Cosmin Ciotloș, conf. dr. la Facultatea de Litere a Universității din București.

Cum priviți această decizie a guvernului?
Cosmin Ciotloș: „Cu o foarte rece nemulțumire. Și cînd spun rece nu mă refer doar la aspectul cifric. Cred că oricare dintre noi poate înțelege, în măsura în care este un om înțelegător - și ne place să credem că sîntem -, că situația economică a României nu este roz, prin urmare anumite constrîngeri bugetare trebuie să existe și că aceste constrîngeri sînt aplicabile tuturor domeniilor. Mirarea mea, care de data asta începe să se încălzească, vine din faptul că două dintre domeniile cele mai chinuite ale ultimilor 35 de ani, două dintre domeniile care au suferit mult în ultimii 35 de ani, adică educația și cultura, sînt și acum, din nou, cu un soi de cinism lovite aproape prioritar și aproape exclusivist. Noi funcționăm în ambele, așa încît e destul de straniu să te simți atacat pe două flancuri dintr-o dată. Pentru că n-a trecut luna de cînd ministrul culturii încerca să normeze, de asemenea la șubler, activitatea actorilor, care e în fond o activitate creativă și despre ale cărei mistere știm cu toții de cînd am pus mîna pe orice carte. Acum se pare că intră și educația în sectorul ei universitar în vizor, după ce astă-vară intrase sectorul pre-universitar. Și, fără să-mi doresc să fiu o Casandră, mă tem că am fost atunci cînd, astă-vară lansam fie individual, fie alături de alți colegi de la facultățile de Litere din Sibiu, din Cluj, cu Costi Rogozanu și cu alții, un soi de scrisoare deschisă care avertiza asupra acestui aspect: universitarii n-au de ce să stea liniștiți la gîndul că doar sectorul pre-universitar va fi lovit. Și gesturile de solidaritate așa se definesc: prin mîna întinsă celui căruia îi este greu în momentul cînd ție nu îți e greu. Altminteri, solidaritatea cu noi înșine e destul de ridicolă și de aceea m-am și abținut să iau din proprie inițiativă atitudine în chestiunea aceasta.”

Ce spun acum colegele, colegii dumneavoastră de la Facultatea de Litere a Universității din București? Există vreo formă de organizare colectivă, vreun răspuns comun la această amenințare?
Cosmin Ciotloș: „Mie mi-ar plăcea să existe forme de tip sindical. Recunosc că nu am întrebat, nu am sondat în mod oficial părerile. Evident că ele sînt proaste și evident că ele îi afectează financiar mai ales pe cei cu titluri, să spun așa, incipiente, pe asistenții și pe lectorii universitari. De la un prag încolo, adică odată cu statutul de conferențiar sau de profesor, salariul fiind ceva mai consistent, acest cuantum, care este egal, nu e totuși resimțit ca o lovitură. Însă ce aș vrea mult de tot să se înțeleagă e că nu problema sumei în sine - sau poate că sînt eu puțin idealist - este cea dureroasă. Dacă ne apucăm să facem socotelile contabile, constatăm și că banii aceștia nu sînt numaidecît vitali. Sigur că pentru unii pot fi importanți și asta e dureros. Banii aceștia nu sînt numaidecît vitali la nivel individual, dar cu siguranță nu salvează o economie, o întreagă economie. Ceea ce e însă dureros e faptul că din partea cealaltă se simte, în mod galopant, cancerigen, o lipsă de respect față de niște domenii care, în principiu, se hrănesc din respect.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural